Valoarea hărniciei

11 „Aruncă-ţi pâinea pe ape,
    căci după multe zile o vei găsi iarăşi;[a]
împarte-o în şapte şi chiar în opt,
    căci nu ştii ce rău va veni pe pământ.

Când norii sunt plini de apă,
    atunci o deşartă pe pământ;
când un copac cade la sud sau la nord,
    în locul în care cade, acolo rămâne.
Cine se uită după vânt nu mai seamănă,
    iar cine se uită după nori nu mai seceră.

Aşa cum nu ştii calea vântului
    şi nici cum se formează oasele[b] în pântecele femeii însărcinate,
tot astfel nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu,
    Cel Care le face pe toate.

Seamănă sămânţă dimineaţa,
    iar seara nu-ţi odihni mâna de la semănat,
fiindcă nu ştii care sămânţă va răsări,
    aceasta sau cealaltă,
        sau dacă amândouă vor fi la fel de bune.

Adu-ţi aminte de Creatorul tău în tinereţe

Lumina este plăcută
    şi este bine pentru ochi să vadă soarele.
Dacă cineva are parte de mulţi ani,
    să se bucure de ei,
dar să se gândească şi la zilele de întuneric,
    căci vor fi multe,
        pentru că tot ce urmează să vină este deşertăciune.

Bucură-te, tinere, în tinereţea ta,
    veseleşte-ţi inima cât eşti tânăr!
Umblă pe căile dorite de inima ta
    şi plăcute ochilor tăi,
dar să ştii că pentru toate acestea
    te va chema Dumnezeu la judecată!
10 Izgoneşte orice supărare din inima ta,
    alungă răul din trupul tău,
        căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare[c]!“

Footnotes

  1. Eclesiastul 11:1 Cel mai probabil imaginea folosită aici este aceea a comerţului maritim, care, în Orientul Apropiat preistoric, era o investiţie foarte riscantă, dar extrem de profitabilă
  2. Eclesiastul 11:5 Sau: nu ştii cum intră viaţa (sau: sufletul) / în trupul ce se formează
  3. Eclesiastul 11:10 Sau: deşarte