Ierusalimul, nefolositor asemenea lemnului de viţă

15 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, prin ce se deosebeşte lemnul de viţă de orice altă ramură a vreunui copac din pădure? Se ia lemn de viţă pentru a se face vreo lucrare anume? Se ia cumva lemn de viţă pentru a se face din el măcar un ţăruş, de care să se atârne tot felul de vase? Iată că este aruncat în foc să ardă. Iar după ce focul îi arde cele două capete şi îi mistuie mijlocul, mai poate fi el bun pentru vreo lucrare? Deci, dacă atunci când era întreg nu s-a putut face nimic din el, cu cât mai puţin acum după ce l-a ars focul şi l-a mistuit!?“

De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: „Aşa cum deosebesc lemnul de viţă de lemnul oricărui copac din pădure, ca să-l pun pe foc să fie ars, tot aşa voi face şi cu locuitorii Ierusalimului. Îmi voi îndrepta faţa împotriva lor. Din foc au scăpat, dar tot focul îi va mistui! Când Îmi voi îndrepta privirea împotriva lor, veţi şti că Eu sunt Domnul. Voi preface ţara într-un pustiu, pentru că au fost necredincioşi, zice Stăpânul Domn.“