Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Previous Next
Add parallel Print Page Options Listen to Faptele Apostolilor 13
Close NTLR

Faptele Apostolilor 13
Nouă Traducere În Limba Română

Trimiterea lui Barnabas şi a lui Saul

13 În biserica din Antiohia erau nişte profeţi şi învăţători: Barnabas, Simeon, numit şi Niger[a], Lucius din Cirena, Manaen – care fusese crescut împreună cu tetrarhul Irod – şi Saul. 2 În timp ce slujeau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt le-a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnabas şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat!“ 3 Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.

În Cipru

4 Aşadar, fiind trimişi de Duhul Sfânt, ei s-au dus în Seleucia, iar de acolo au plecat pe mare spre Cipru. 5 Când au ajuns la Salamis, au predicat Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau cu ei pe Ioan, ca ajutor. 6 Au traversat toată insula până la Pafos, iar acolo au întâlnit un vrăjitor, profet mincinos, un iudeu pe nume Bar-Isus, 7 care era cu proconsulul[b] Sergius Paulus, un om inteligent. Proconsulul i-a chemat la el pe Barnabas şi pe Saul, căutând să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, 8 însă Elima, vrăjitorul, căci aşa se traduce numele lui, li se opunea şi căuta să-l îndepărteze pe proconsul de la credinţă. 9 Dar Saul, numit şi Pavel[c], fiind plin de Duhul Sfânt, s-a uitat ţintă la el 10 şi i-a zis: „Om plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiu al diavolului, duşman a tot ceea ce este drept, nu vei înceta să suceşti căile drepte ale Domnului? 11 Acum iată, mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb şi nu vei mai vedea soarele până la o vreme!“ Şi deodată a căzut peste el ceaţă şi întuneric şi a început să umble bâjbâind prin jur, căutând pe cineva care să-l ducă de mână. 12 Atunci, văzând ce se întâmplase, proconsulul a crezut, fiind uluit de învăţătura Domnului.

În Antiohia Pisidiei

13 Pavel şi cei ce erau cu el au plecat din Pafos pe mare şi s-au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan însă s-a despărţit de ei şi s-a întors în Ierusalim. 14 Dar ei au plecat mai departe din Perga şi au ajuns în Antiohia din Pisidia. În ziua de Sabat au intrat în sinagogă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis să le spună: „Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiţi!“ 16 Pavel s-a ridicat, a făcut semn cu mâna şi a zis:

„Bărbaţi israeliţi şi voi care vă temeţi de Dumnezeu[d], ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor Israel i-a ales pe strămoşii noştri; El l-a înălţat în cinste pe poporul acesta în timpul peregrinării lui în ţara Egiptului şi l-a scos de acolo cu braţul Său puternic. 18 Apoi, timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat[e] în pustie. 19 Şi, după ce a distrus şapte neamuri în ţara Canaanului, le-a dat drept moştenire ţara acestora. 20 Perioada aceasta[f] s-a întins pe aproape patru sute cincizeci de ani. După aceea le-a dat judecători[g], până la profetul Samuel. 21 Atunci ei au cerut un rege. Şi Dumnezeu le-a dat timp de patruzeci de ani pe Saul, fiul lui Chiş, din seminţia lui Beniamin. 22 Apoi l-a înlăturat pe Saul şi li l-a ridicat ca rege pe David, despre care a mărturisit: «L-am găsit pe David, fiul lui Iese, ca fiind un om după inima Mea şi care va împlini toate planurile Mele.»[h] 23 Dintre urmaşii acestuia, Dumnezeu, după promisiunea Sa, a adus lui Israel un Mântuitor, pe Isus. 24 Înainte de venirea lui Isus, Ioan predicase botezul pocăinţei la tot poporul Israel. 25 Când Ioan era pe cale de a-şi împlini misiunea, zicea: «Cine presupuneţi că sunt eu? Nu eu sunt Acela; ci iată, după mine vine Cel Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg sandalele din picioare!»

26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi voi, care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri! 27 Însă locuitorii Ierusalimului şi conducătorii lor nu L-au recunoscut pe Isus şi, prin faptul că L-au condamnat, au împlinit cuvintele din Profeţi, care sunt citite în fiecare zi de Sabat. 28 Şi, măcar că nu au găsit nici un motiv de condamnare la moarte, ei i-au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 După ce au împlinit tot ce a fost scris cu privire la El, L-au dat jos de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi; 31 El S-a arătat timp de mai multe zile celor ce veniseră cu el din Galileea în Ierusalim şi care acum sunt martorii Lui în faţa poporului. 32 Aşadar, noi vă aducem această veste bună că, promisiunea făcută strămoşilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviindu-L pe Isus, aşa cum este scris în Psalmul al doilea:

«Tu eşti Fiul Meu!
    Astăzi Te-am născut!»[i]

34 Că L-a înviat dintre cei morţi, aşa că nu urmează să Se mai întoarcă în putrezire, a spus-o când a zis:

«Vă voi da promisiunile sfinte şi demne de încredere făcute lui David.»[j]

35 De aceea mai zice şi în alt psalm:

«Nu vei îngădui ca Sfântul Tău[k] să vadă putrezirea.»[l]

36 Însă David, după ce a slujit scopului lui Dumnezeu în generaţia sa, a adormit, a fost adăugat la strămoşii săi şi a văzut putrezirea! 37 Dar Cel pe Care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea! 38 Să vă fie deci cunoscut, fraţilor, că prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor; şi, de toate păcatele de care nu aţi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise, 39 este îndreptăţit oricine crede în El. 40 Vedeţi deci ca nu cumva să vi se întâmple ceea ce s-a spus în Profeţi:

41 «Uitaţi-vă, dispreţuitorilor,
    miraţi-vă şi pieriţi!
Căci în zilele voastre am să fac o lucrare
    pe care n-aţi crede-o
        dacă v-ar povesti-o cineva!»“[m]

42 În timp ce ieşeau, Barnabas şi Saul au fost rugaţi să vorbească despre aceste lucruri şi în Sabatul următor. 43 După ce s-a dat drumul adunării din sinagogă, mulţi iudei şi prozeliţi devotaţi i-au urmat pe Pavel şi Barnabas, care stăteau de vorbă cu ei, încurajându-i să rămână în harul lui Dumnezeu.

44 În Sabatul următor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul Domnului. 45 Dar iudeii, când au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie. Ei vorbeau împotriva celor spuse de Pavel şi-l insultau. 46 Barnabas şi Pavel însă au vorbit cu îndrăzneală şi au zis: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia să vă fie spus mai întâi vouă, dar, fiindcă voi îl respingeţi şi vă judecaţi astfel ca fiind nedemni de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem spre neamuri. 47 Căci aşa ne-a poruncit Domnul:

«Te-am pus să fii o lumină pentru neamuri,
    ca să duci mântuirea până la marginile pământului!»“[n]

48 Neamurile s-au bucurat când au auzit lucrul acesta şi au lăudat Cuvântul Domnului. Şi toţi cei ce erau desemnaţi pentru viaţă veşnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea prin toată regiunea. 50 Dar iudeii le-au incitat pe femeile devotate, care aveau influenţă, şi pe fruntaşii cetăţii, au stârnit o persecuţie împotriva lui Pavel şi a lui Barnabas şi i-au alungat din ţinuturile lor. 51 Pavel şi Barnabas şi-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi s-au dus în Iconia. 52 Ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.

Footnotes

  1. Faptele Apostolilor 13:1 Adică: cel negru
  2. Faptele Apostolilor 13:7 În timpul Imperiului, proconsulul era guvernatorul unei provincii senatoriale (o provincie senatorială era considerată pacificată, era lipsită de trupe, iar proconsulul sau promagistratul era numit de către senat)
  3. Faptele Apostolilor 13:9 Era ceva obişnuit ca cineva să poarte două nume; în cazul lui Pavel, primul nume este de origine evreiască, însemnând Cerut (de la Dumnezeu), iar al doilea, de origine greco-romană, înseamnă Mic; posibil ca Pavel (lat.: Paulus) să fi primit acest nume în urma convertirii lui Sergius Paulus; Luca va folosi de acum înainte numai numele Pavel, o posibilă explicaţie fiind aceea că, începând din acea perioadă, Pavel îşi direcţionează lucrarea de misiune printre neamuri
  4. Faptele Apostolilor 13:16 Vezi nota de la 10:2
  5. Faptele Apostolilor 13:18 Unele mss importante conţin: a avut grijă de ei (vezi şi Deut. 1:31)
  6. Faptele Apostolilor 13:20 Adică perioada prezenţei lui Israel în Egipt (aproximativ 400 de ani) plus anii pustiei (40 de ani)
  7. Faptele Apostolilor 13:20 Cu sensul de conducători, cârmuitori
  8. Faptele Apostolilor 13:22 Pavel citează din Ps. 89:20 şi 1 Sa 13:14
  9. Faptele Apostolilor 13:33 Vezi Ps. 2:7
  10. Faptele Apostolilor 13:34 Vezi Is. 55:3
  11. Faptele Apostolilor 13:35 Sau: Credinciosul Tău (vezi nota de la Ps. 16:10)
  12. Faptele Apostolilor 13:35 Vezi Ps. 16:10
  13. Faptele Apostolilor 13:41 Vezi Hab. 1:5
  14. Faptele Apostolilor 13:47 Vezi Is. 49:6
Close RMNN

Faptele Apostolilor 13
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Barnaba şi Saul. Elima

13 În(A) Biserica din Antiohia erau nişte proroci şi învăţători: Barnaba(B), Simon, numit Niger, Luciu(C) din Cirene, Manaen, care fusese crescut împreună cu cârmuitorul Irod, şi Saul. 2 Pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneţi-Mi deoparte(D) pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la(E) care i-am chemat”. 3 Atunci, după ce au postit(F) şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece. 4 Barnaba şi Saul, trimişi de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru(G). 5 Ajunşi la Salamina, au vestit(H) Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan(I). 6 După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit pe un(J) vrăjitor, proroc mincinos, un iudeu, cu numele Bar-Isus, 7 care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înţelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba şi pe Saul şi şi-a arătat dorinţa să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar Elima(K), vrăjitorul – căci aşa se tâlcuieşte numele lui –, le stătea împotrivă şi căuta să abată pe dregător de la credinţă. 9 Atunci, Saul, care se mai numeşte şi Pavel, fiind plin(L) de Duhul Sfânt, s-a uitat ţintă la el 10 şi a zis: „Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul(M) dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? 11 Acum, iată că mâna(N) Domnului este împotriva ta: vei fi orb şi nu vei vedea soarele până la o vreme.” Îndată a căzut peste el ceaţă şi întuneric şi căuta bâjbâind nişte oameni care să-l ducă de mână. 12 Atunci, dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.

Pavel în Perga şi în Antiohia Pisidiei

13 Pavel şi tovarăşii lui au pornit cu corabia din Pafos şi s-au dus la Perga în Pamfilia. Ioan(O) s-a despărţit de ei şi s-a întors la Ierusalim. 14 Din Perga, şi-au urmat drumul înainte şi au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat(P) în sinagogă şi au şezut jos. 15 După citirea(Q) Legii şi a Prorocilor, fruntaşii sinagogii au trimis să le zică: „Fraţilor, dacă aveţi un cuvânt(R) de îndemn pentru norod, vorbiţi”. 16 Pavel s-a sculat, a făcut(S) semn cu mâna şi a zis: „Bărbaţi israeliţi şi voi care(T) vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor Israel a(U) ales pe părinţii noştri. A ridicat la cinste pe norodul acesta(V), în timpul şederii lui în ţara Egiptului, şi(W) l-a scos din Egipt cu braţul Său cel puternic. 18 Timp(X) de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie. 19 Şi, după ce a nimicit(Y) şapte popoare în Ţara Canaanului, le-a(Z) dat de moştenire pământul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani. 20 După aceste lucruri le-a(AA) dat judecători, până(AB) la prorocul Samuel. 21 Ei au cerut atunci(AC) un împărat. Şi, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminţia lui Beniamin, 22 apoi l-a înlăturat(AD) şi le-a(AE) ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: ‘Am(AF) găsit pe David, fiul lui Iese, om(AG) după inima Mea, care va împlini toate voile Mele’. 23 Din(AH) sămânţa lui David, Dumnezeu, după făgăduinţa(AI) Sa, a ridicat lui Israel un Mântuitor(AJ), care este Isus. 24 Înainte(AK) de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinţei la tot norodul lui Israel. 25 Şi Ioan, când era la sfârşitul însărcinării lui, zicea: ‘Cine(AL) credeţi că sunt eu? Nu sunt Acela, ci iată că după mine vine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor.’ 26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, vouă(AM) v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri. 27 Căci locuitorii din Ierusalim şi mai-marii lor n-au cunoscut(AN) pe Isus şi, prin faptul că L-au osândit, au împlinit(AO) cuvintele prorocilor, care(AP) se citesc în fiecare Sabat. 28 Măcar că(AQ) n-au găsit în El nicio vină de moarte, totuşi(AR) ei au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 Şi(AS), după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos(AT) de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar(AU) Dumnezeu L-a înviat din morţi. 31 El(AV) S-a arătat, timp de mai multe zile, celor ce se suiseră cu El din(AW) Galileea la Ierusalim şi care(AX), acum, sunt martorii Lui înaintea norodului. 32 Şi noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduinţa(AY) făcută părinţilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea: ‘Tu(AZ) eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut’. 34 Că L-a înviat din morţi, aşa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o când a zis: ‘Vă voi(BA) împlini cu toată credincioşia făgăduinţele sfinte pe care le-am făcut lui David’. 35 De aceea mai zice şi în alt psalm: ‘Nu(BB) vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea’. 36 Şi David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit(BC), a fost îngropat lângă părinţii săi şi a văzut putrezirea. 37 Dar Acela pe care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea. 38 Să ştiţi dar, fraţilor, că în El(BD) vi se vesteşte iertarea păcatelor, 39 şi oricine crede este iertat prin El(BE) de toate lucrurile de care n-aţi putut fi iertaţi prin Legea lui Moise. 40 Astfel, luaţi seama să nu vi se întâmple ce se spune în proroci(BF): 41 ‘Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi, căci în zilele voastre am să fac o lucrare, pe care n-o veţi crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva’.”

Prigonirea iudeilor

42 Când au ieşit afară, neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri. 43 Şi după ce s-a împrăştiat adunarea, mulţi din iudei şi din prozeliţii evlavioşi au mers după Pavel şi Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei şi-i(BG) îndemnau să stăruie în harul(BH) lui Dumnezeu. 44 În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 45 Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse(BI) de Pavel şi-l batjocoreau. 46 Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia(BJ) vestit mai întâi vouă, dar(BK), fiindcă voi nu-l primiţi şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem(BL) spre neamuri. 47 Căci aşa ne-a poruncit Domnul: ‘Te-am(BM) pus ca să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului’.” 48 Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvântul Domnului. Şi(BN) toţi cei ce erau rânduiţi să capete viaţa veşnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea în toată ţara. 50 Dar iudeii au întărâtat pe femeile cucernice cu vază şi pe fruntaşii cetăţii, au stârnit(BO) o prigonire împotriva lui Pavel şi Barnaba şi i-au izgonit din hotarele lor. 51 Pavel(BP) şi Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi s-au dus în Iconia, 52 în timp ce ucenicii erau plini(BQ) de bucurie şi de Duhul Sfânt.

Next
Faptele Apostolilor 12
Faptele Apostolilor 14
Next
dropdown
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.

Bible Society