Plângerea lui Ieremia

12 „Tu eşti întotdeauna drept, Doamne,
    când mă cert cu Tine.
        Îţi voi vorbi totuşi cu privire la judecăţile Tale.
De ce prosperă calea celor nelegiuiţi?
    De ce toţi ticăloşii au parte de bine?
Tu i-ai plantat, iar ei au prins rădăcină.
    Cresc şi aduc rod.
Tu eşti întotdeauna pe buzele lor,
    dar departe de inimile[a] lor.
Totuşi Tu, Doamne, mă cunoşti;
        mă vezi şi îmi cercetezi inima cu privire la Tine.[b]
Înhaţă-i ca pe nişte oi care trebuie înjunghiate!
    Pune-i deoparte pentru ziua măcelului!
Până când va zăcea pârjolită[c] ţara
    şi se va usca iarba de pe câmpii?
Din cauza răutăţii locuitorilor ţării,
    animalele şi păsările au pierit.
Căci ei zic:
    «El[d] nu ne va vedea sfârşitul!»

Răspunsul Domnului

„Dacă ai alergat cu cei ce aleargă
    iar ei te-au obosit,
        cum vei putea să te iei la întrecere cu nişte cai?
Într-o ţară liniştită te crezi în siguranţă,
    dar ce[e] vei face la revărsarea[f] Iordanului?
Chiar şi fraţii tăi, propria ta familie,
    te trădează;
        ei înşişi strigă în gura mare după tine.
Nu te încrede în ei
    chiar dacă te vorbesc de bine.

Mi-am părăsit Casa,
    Mi-am abandonat moştenirea,
am dat-o pe iubita sufletului Meu
    în mâinile duşmanilor ei.
Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine
    ca un leu în pădure:
şi-a ridicat glasul împotriva Mea,
    de aceea o urăsc.
N-a ajuns oare moştenirea Mea pentru Mine
    o pasăre de pradă pestriţă,
        înconjurată de celelalte păsări de pradă?
«Duceţi-vă şi strângeţi toate fiarele câmpului,
    aduceţi-le ca s-o mănânce!»
10 Mulţi păstori Mi-au distrus via
    şi Mi-au călcat ogorul în picioare;
Mi-au prefăcut ogorul Meu cel plăcut
    într-un deşert pustiit.
11 Au făcut din el un pustiu;
    pustiit, el se jeleşte înaintea Mea.
Toată ţara a fost devastată,
    căci[g] nimănui nu-i pasă.
12 Distrugătorii au sosit
    pe toate înălţimile sterpe din pustie,
căci sabia Domnului mănâncă ţara
    de la un capăt la celălalt
        şi nimeni nu va avea pace.
13 Au semănat grâu, dar au cules spini;
    s-au ostenit, dar nu au obţinut nimic.
Să vă fie ruşine de ceea ce culegeţi
    în urma mâniei aprige a Domnului!“

14 „Aşa vorbeşte Domnul: «Cât despre toţi vecinii Mei cei răi, care se ating de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu, Israel, îi voi smulge din ţara lor şi voi smulge Casa lui Iuda din mijlocul lor. 15 Dar, după ce-i voi smulge, voi avea iarăşi milă de ei şi-i voi aduce pe fiecare la moştenirea lui şi în ţara lui. 16 Dacă vor învăţa bine căile poporului Meu şi vor jura pe Numele Meu, zicând ‘Viu este Domnul!’, aşa cum Mi-au învăţat şi ei poporul să jure pe Baal, atunci vor fi repuşi în drepturi în mijlocul poporului Meu. 17 Dar, dacă vreun neam nu va asculta, îl voi smulge cu desăvârşire şi îl voi distruge, zice Domnul.»“

Footnotes

  1. Ieremia 12:2 Lit.: rinichii
  2. Ieremia 12:3 Sensul în ebraică al ultimului vers este nesigur; sau: îmi cercetezi inima, care Îţi aparţine.
  3. Ieremia 12:4 Sau: se va jeli ţara
  4. Ieremia 12:4 Cel mai probabil este vorba despre Dumnezeu
  5. Ieremia 12:5 TM: Dacă şi într-o ţară liniştită te împiedici, / ce
  6. Ieremia 12:5 Sau: în hăţişurile
  7. Ieremia 12:11 Sau: dar nimănui

12 „Tu eşti prea drept(A), Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte(B) calea celor răi şi toţi mişeii trăiesc în pace? I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, eşti aproape(C) de gura lor, dar departe de inima lor! Totuşi Tu, Doamne, mă(D) cunoşti, mă vezi, îmi cercetezi(E) inima şi vezi că este cu Tine. Ia-i ca pe nişte oi care trebuie tăiate şi pregăteşte-i pentru ziua(F) măcelului! Până când să se jelească(G) ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele(H) şi păsările din pricina răutăţii(I) locuitorilor. Căci ei zic: ‘El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârşitul!’ Dacă, alergând cu cei ce aleargă pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea să te iei la întrecere cu nişte cai? Şi dacă nu te crezi la adăpost decât într-o ţară liniştită, ce vei face pe malurile îngâmfate ale(J) Iordanului? Căci chiar fraţii(K) tăi şi casa tatălui tău te vând, ei înşişi strigă în gura mare după tine. Nu-i crede(L) când îţi vor spune vorbe prietenoase.”

Ţara pustiită. Asupra pustiitorilor

„Mi-am părăsit casa şi Mi-am lăsat moştenirea, Mi-am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmaşilor ei. Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea, şi de aceea o urăsc. A ajuns oare moştenirea Mea pentru Mine o pasăre de pradă pestriţă, în jurul căreia se strâng păsările de pradă? Duceţi-vă(M) şi strângeţi toate fiarele câmpului, şi aduceţi-le ca s-o mănânce!” 10 „Un mare(N) număr de păstori îmi pustiesc via(O), îmi calcă(P) ogorul în picioare; ogorul meu cel plăcut îl prefac într-un pustiu părăsit. 11 Îl pustiesc, şi el stă(Q) trist şi pustiit înaintea mea. Toată ţara este pustiită, căci nimeni(R) nu ia seama la ea. 12 Peste toate înălţimile pustiei vin pustiitori, căci sabia Domnului mănâncă ţara de la un capăt la altul, şi nimeni nu-i lăsat în pace. 13 Au semănat(S) grâu, şi seceră spini, s-au ostenit fără folos. Să vă fie ruşine de ce culegeţi în urma mâniei aprinse a Domnului!” 14 „Aşa vorbeşte Domnul despre toţi vecinii mei cei răi, care se ating(T) de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu Israel: ‘Iată, îi voi smulge(U) din ţara lor şi voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor. 15 Dar(V), după ce-i voi smulge, voi avea iarăşi milă de ei şi-i voi aduce înapoi(W) pe fiecare în moştenirea lui şi pe fiecare în ţara lui. 16 Şi, dacă vor învăţa căile poporului Meu, dacă vor jura(X) pe Numele Meu zicând: «Viu este Domnul!» cum au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiţi(Y) în mijlocul poporului Meu. 17 Dar, dacă nu vor asculta(Z) nimic, voi nimici cu desăvârşire pe un astfel de popor, îl voi nimici şi îl voi pierde’, zice Domnul.”

Jeremiah’s Complaint

12 You are always righteous,(A) Lord,
    when I bring a case(B) before you.
Yet I would speak with you about your justice:(C)
    Why does the way of the wicked prosper?(D)
    Why do all the faithless live at ease?
You have planted(E) them, and they have taken root;
    they grow and bear fruit.(F)
You are always on their lips
    but far from their hearts.(G)
Yet you know me, Lord;
    you see me and test(H) my thoughts about you.
Drag them off like sheep(I) to be butchered!
    Set them apart for the day of slaughter!(J)
How long will the land lie parched(K)
    and the grass in every field be withered?(L)
Because those who live in it are wicked,
    the animals and birds have perished.(M)
Moreover, the people are saying,
    “He will not see what happens to us.”

God’s Answer

“If you have raced with men on foot
    and they have worn you out,
    how can you compete with horses?
If you stumble[a] in safe country,
    how will you manage in the thickets(N) by[b] the Jordan?
Your relatives, members of your own family—
    even they have betrayed you;
    they have raised a loud cry against you.(O)
Do not trust them,
    though they speak well of you.(P)

“I will forsake(Q) my house,
    abandon(R) my inheritance;
I will give the one I love(S)
    into the hands of her enemies.(T)
My inheritance has become to me
    like a lion(U) in the forest.
She roars at me;
    therefore I hate her.(V)
Has not my inheritance become to me
    like a speckled bird of prey
    that other birds of prey surround and attack?
Go and gather all the wild beasts;
    bring them to devour.(W)
10 Many shepherds(X) will ruin my vineyard
    and trample down my field;
they will turn my pleasant field
    into a desolate wasteland.(Y)
11 It will be made a wasteland,(Z)
    parched and desolate before me;(AA)
the whole land will be laid waste
    because there is no one who cares.
12 Over all the barren heights in the desert
    destroyers will swarm,
for the sword(AB) of the Lord(AC) will devour(AD)
    from one end of the land to the other;(AE)
    no one will be safe.(AF)
13 They will sow wheat but reap thorns;
    they will wear themselves out but gain nothing.(AG)
They will bear the shame of their harvest
    because of the Lord’s fierce anger.”(AH)

14 This is what the Lord says: “As for all my wicked neighbors who seize the inheritance(AI) I gave my people Israel, I will uproot(AJ) them from their lands and I will uproot(AK) the people of Judah from among them. 15 But after I uproot them, I will again have compassion(AL) and will bring(AM) each of them back to their own inheritance and their own country. 16 And if they learn(AN) well the ways of my people and swear by my name, saying, ‘As surely as the Lord lives’(AO)—even as they once taught my people to swear by Baal(AP)—then they will be established among my people.(AQ) 17 But if any nation does not listen, I will completely uproot and destroy(AR) it,” declares the Lord.

Footnotes

  1. Jeremiah 12:5 Or you feel secure only
  2. Jeremiah 12:5 Or the flooding of