Degradarea totală a lui Iuda

„Cutreieraţi drumurile Ierusalimului,
    priviţi cu luare-aminte
        şi căutaţi în pieţe!
Dacă veţi găsi un om
    care să înfăptuiască ce este drept şi să caute adevărul,
        voi ierta Ierusalimul.
Ei chiar şi atunci când jură: «Viu este Domnul!»,
    fac jurăminte false.“

Doamne, nu caută ochii Tăi adevărul?
    Tu îi loveşti, dar ei nu simt durere.
        Tu îi zdrobeşti, dar ei refuză să se lase disciplinaţi.
Îşi fac obrazul[a] mai tare ca piatra
    şi refuză să se pocăiască.
Îmi ziceam: «Aceştia sunt doar cei neînsemnaţi;
    ei se poartă nesăbuit,
căci ei nu cunosc căile Domnului,
    poruncile Dumnezeului lor.
Aşa că voi merge la cei mari
    şi le voi vorbi.
Cu siguranţă ei cunosc căile Domnului
    şi poruncile Dumnezeului lor.»
Însă cu toţii au sfărâmat jugul
    şi au rupt legăturile.
Din această cauză, un leu din pădure îi va ataca
    şi un lup din pustie îi va distruge.
Leopardul îi va pândi în apropierea cetăţilor lor
    ca să-i sfâşie pe toţi cei ce vor ieşi din ele,
căci fărădelegile lor sunt fără număr,
    iar răzvrătirile lor s-au înmulţit.“

„De ce să te iert?
    Fiii tăi M-au părăsit
        şi jură pe ceea ce nu este Dumnezeu.
Le-am împlinit toate nevoile,
    dar ei încă mai comit adulter
        şi se îmbulzesc în casa prostituatei.
Sunt nişte armăsari bine hrăniţi şi aflaţi în călduri;
    fiecare nechează după soţia semenului său.
Să nu-i pedepsesc Eu oare pentru aceasta?
    zice Domnul.
Să nu mă răzbun Eu
    pe un asemenea neam?

10 Veniţi în viile ei şi distrugeţi-le,
    dar să nu le distrugeţi de tot!
Tăiaţi-i mlădiţele,
    căci nu mai sunt ale Domnului!
11 Casa lui Israel şi Casa lui Iuda
    Mi-au fost necredincioase, zice Domnul.

12 S-au lepădat de Domnul
    şi au zis: «Nu se va întâmpla aşa![b]
Nici un rău nu va veni asupra noastră;
    nu vom vedea nici sabia, nici foametea!
13 Profeţii sunt vânt
    şi Cuvântul nu este în ei,
        aşa că ceea ce spun ei, să li se întâmple lor!»“

14 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor:

«Pentru că poporul a spus aceste cuvinte, iată,
    voi face cuvintele Mele în gura ta un foc,
        iar poporul acesta – precum lemnele pe care le mistuie focul.»“
15 „Aduc împotriva voastră un popor de departe,
    casă a lui Israel, zice Domnul,
un popor puternic, un popor străvechi,
    a cărui limbă nu o cunoaşteţi
        şi a cărui vorbire nu o înţelegeţi.
16 Tolba lui este ca un mormânt deschis;
    toţi sunt nişte războinici viteji.
17 Ei îţi vor mânca secerişul şi pâinea,
    îţi vor mânca fiul şi fiica,
îţi vor mânca turmele şi cirezile,
    îţi vor mânca viile şi smochinii
şi-ţi vor distruge prin sabie
    cetăţile fortificate în care te încrezi.

18 Totuşi nici în zilele acelea nu vă voi distruge de tot, zice Domnul. 19 Dacă vor întreba atunci: «De ce ne-a făcut Domnul, Dumnezeul nostru, toate acestea?», să le răspunzi astfel: «După cum M-aţi părăsit şi aţi slujit dumnezeilor străini în ţara voastră, tot aşa veţi sluji unor străini într-o ţară care nu este a voastră!»“

20 „Spuneţi lucrul acesta Casei lui Iacov
    şi vestiţi-l în Iuda:
21 «Ascultă lucrul acesta, popor nebun şi fără minte,
    care ai ochi, dar nu vezi,
        ai urechi, dar nu auzi:
22 ‘Nu vă e frică de Mine? zice Domnul.
    Nu tremuraţi înaintea Mea?
Eu am pus nisipul ca hotar al mării,
    hotar veşnic pe care nu trebuie să-l treacă.
Chiar dacă valurile ei se agită, ele nu pot răzbi
    şi chiar dacă urlă, ele nu-l pot trece.’»
23 Poporul acesta însă are o inimă încăpăţânată şi răzvrătită.
    Ei Mi-au întors spatele şi au plecat.
24 Nu-şi zic în sinea lor:
    «Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru,
Care dă ploaie timpurie şi ploaie târzie[c] la timpul potrivit
    şi ne asigură săptămânile rânduite pentru seceriş!»
25 Faptele voastre rele îndepărtează aceste rânduieli de la voi
    şi păcatele voastre vă ţin departe de aceste bunătăţi.

26 Căci în poporul Meu se află oameni nelegiuiţi.
    Ei pândesc ca păsărarul care întinde laţuri;
        întind curse şi prind oameni.
27 Aşa cum este o colivie plină de păsări,
    tot aşa sunt şi casele lor pline de viclenie.
De aceea au ajuns ei puternici şi s-au îmbogăţit,
28     s-au îngrăşat şi lucesc de grăsime.
Faptele lor rele nu au limită;
    ei nu pledează pentru cauza orfanului, ca s-o câştige,
        nici nu apără dreptul celor nevoiaşi.
29 Să nu pedepsesc Eu oare aceste lucruri?
    zice Domnul.
Să nu mă răzbun Eu
    pe un asemenea neam?

30 Un lucru de necrezut şi dezgustător
    se întâmplă în ţară:
31 profeţii profeţesc minciuni
    şi preoţii conduc prin puterea lor,
iar celor din poporul Meu le plac aceste lucruri.
    Dar ce veţi face la sfârşit?“

Footnotes

  1. Ieremia 5:3 Lit.: Îşi întăresc feţele
  2. Ieremia 5:12 Sau: Nu va face nimic! Lit.: Nu este El!
  3. Ieremia 5:24 Sau: ploaie tomnatică şi ploaie primăvăratică, sezonul ploios în Canaan începând în octombrie şi sfârşindu-se în aprilie

‘Cutreieraţi uliţele Ierusalimului, uitaţi-vă, întrebaţi şi căutaţi(A) în pieţe, dacă se găseşte un om, dacă(B) este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se ţină de adevăr, şi voi ierta(C) Ierusalimul. Chiar când(D) zic: «Viu(E) este Domnul!» ei jură(F) strâmb.’ Doamne, nu văd ochii Tăi(G) adevărul? Tu-i loveşti(H), şi ei nu simt nimic; îi nimiceşti, şi nu vor să ia învăţătură; iau o înfăţişare mai tare decât stânca, nu vor(I) să se întoarcă la Tine. Eu ziceam: ‘Numai cei mici sunt aşa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc(J) calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!’ Mă voi duce deci la cei mari şi le voi vorbi, căci ei(K) cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! Dar toţi au sfărâmat(L) jugul şi au rupt legăturile. De aceea îi omoară leul(M) din pădure şi-i nimiceşte lupul(N) din pustie. Stă la pândă pardosul(O) înaintea cetăţilor lor; toţi cei ce vor ieşi din ele vor fi sfâşiaţi, căci fărădelegile lor sunt multe, abaterile lor s-au înmulţit! ‘Cum să te iert? zice Domnul. Copiii tăi M-au părăsit şi jură(P) pe dumnezei care(Q) n-au fiinţă. Şi, după ce le-am primit(R) jurămintele, se dedau la preacurvie şi aleargă cu grămada în casa curvei! Ca nişte cai(S) bine hrăniţi, care aleargă încoace şi încolo, fiecare nechează(T) după nevasta aproapelui său. (U) nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu Mă răzbun Eu(V) pe un asemenea popor? 10 Suiţi-vă(W) pe zidurile ei şi dărâmaţi, dar(X) nu nimiciţi de tot! Luaţi-i butucii aceştia, căci nu sunt ai Domnului! 11 Căci casa(Y) lui Israel şi casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase, zice Domnul. 12 Ei tăgăduiesc(Z) pe Domnul şi zic: «Nu(AA) este El! Şi nu(AB) va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia, nici foametea. 13 Prorocii sunt vânt, şi nu Dumnezeu vorbeşte în ei.» Aşa să li se facă şi lor!’ 14 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: ‘Pentru că aţi zis lucrul acesta, iată(AC), Cuvântul Meu îl fac foc în gura ta şi poporul acesta lemne, ca să-i ardă focul acesta. 15 Iată, aduc de departe un neam împotriva voastră, casă a lui Israel, zice Domnul, un neam(AD) tare, un neam(AE) străvechi, un neam a cărui limbă n-o cunoşti şi ale cărui vorbe nu le pricepi. 16 Tolba lui cu săgeţi este ca un mormânt deschis; toţi sunt nişte viteji. 17 El îţi va mânca secerişul(AF) şi pâinea, îţi va mânca fiii şi fiicele, îţi va mânca oile şi boii, îţi va mânca via şi smochinul şi îţi va trece prin sabie cetăţile întărite, în care te încrezi. 18 Dar, şi în zilele acelea, zice Domnul, nu vă voi nimici(AG) de tot. 19 Dacă veţi întreba atunci: «Pentru ce(AH) ne-a făcut toate acestea Domnul, Dumnezeul nostru?» Aşa le vei răspunde: «După cum voi M-aţi părăsit(AI) şi aţi slujit unor dumnezei străini în ţara voastră, tot aşa acum veţi sluji(AJ) unor străini într-o ţară care nu este a voastră!» 20 Spuneţi lucrul acesta casei lui Iacov, vestiţi-l în Iuda şi ziceţi: 21 «Ascultaţi lucrul acesta, popor(AK) fără minte şi fără inimă, care are ochi, şi nu vede, urechi, şi n-aude!» 22 Nu voiţi să vă temeţi(AL) de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi înaintea Mea? Eu am pus mării(AM) ca hotar nisipul, hotar veşnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se înfurie, totuşi sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. 23 Poporul acesta însă are o inimă dârză şi răzvrătită; se răscoală şi pleacă 24 şi nu zic în inima lor: «Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie(AN) la vreme, ploaie timpurie(AO) şi târzie, şi ne păstrează(AP) săptămânile hotărâte pentru seceriş.» 25 Din pricina nelegiuirilor voastre(AQ) n-au loc aceste orânduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi. 26 Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pândesc(AR) ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse şi prind oameni. 27 Cum se umple o colivie de păsări, aşa se umplu casele lor prin vicleşug; aşa ajung ei puternici şi bogaţi. 28 Se îngraşă(AS), lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina(AT), pricina orfanului, ca să le meargă bine(AU), nu fac dreptate celor lipsiţi. 29 Să nu pedepsesc(AV) Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor? 30 Grozave lucruri, urâcioase(AW) lucruri se fac în ţară. 31 Prorocii prorocesc neadevăruri(AX), preoţii stăpânesc cu ajutorul lor, şi poporului Meu îi plac(AY) aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă?’