Profeţie împotriva lui Cuş

18 Vai de tine, ţară în care se aude fâlfâit de aripi[a],
    ţară de dincolo de râurile lui Cuş[b],
ţară care-ţi trimiţi solii pe calea apei,
    în corăbii de papirus!
Duceţi-vă, soli iuţi!
    Duceţi-vă la un neam înalt şi cu pielea netedă,
la un popor temut aproape şi departe,
    la un neam puternic[c] şi cuceritor,
        a cărei ţară e străbătută de râuri!

Voi toţi, locuitori ai lumii,
    toţi care locuiţi pământul,
când se ridică steagul pe munţi, să luaţi aminte!
    Când sună cornul, să ascultaţi!
Căci Domnul mi-a vorbit astfel:
    «Eu voi sta liniştit şi voi privi din locuinţa Mea,
voi fi ca o adiere fierbinte în lumina soarelui
    şi ca un nor de rouă în căldura secerişului.
Căci chiar înaintea secerişului, când floarea cade,
    şi rodul se coace,
El va tăia mlădiţele cu cosoare,
    va tăia vlăstarii şi-i va arunca.
Toţi vor fi lăsaţi
    păsărilor răpitoare din munţi
        şi animalelor sălbatice.
Păsările răpitoare îşi vor petrece vara pe ei
    şi toate animalele sălbatice vor ierna pe ei.»

În vremea aceea, un popor înalt şi cu pielea netedă, temut aproape şi departe, un neam puternic şi cuceritor, a cărei ţară e străbătută de râuri, va aduce daruri Domnului Oştirilor la muntele Sion, locul Numelui Domnului Oştirilor.“

Footnotes

  1. Isaia 18:1 Sau: zumzet de lăcuste
  2. Isaia 18:1 Vezi nota de la 11:11
  3. Isaia 18:2 Sau: străină; ebr.: qav-qav, probabil desemnând o naţiune care vorbea o limbă de neînţeles (vezi 28:13)

Asupra Etiopiei

18 Vai de tine, ţară(A), în care răsună zăngănit de arme şi care eşti dincolo de râurile Etiopiei! Tu, care trimiţi soli pe mare, în corăbii de papură, care plutesc pe luciul apelor! Duceţi-vă, soli iuţi, la neamul(B) acela tare şi puternic, la poporul acela înfricoşat de la începutul lui, neam puternic care zdrobeşte totul şi a cărui ţară este tăiată de râuri. Voi, toţi locuitori ai lumii, şi voi, locuitori ai pământului, luaţi seama când(C) se înalţă steagul pe munţi şi ascultaţi când sună trâmbiţa! Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Eu privesc liniştit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui şi pe aburul de rouă, în vipia secerişului. Dar, înainte de seceriş, când cade floarea şi rodul se face aguridă, el taie îndată mlădiţele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii şi-i aruncă…” Şi asirienii vor fi lăsaţi astfel pradă păsărilor răpitoare din munţi şi fiarelor pământului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, şi fiarele pământului vor ierna pe ele. În vremea aceea, se vor aduce(D) daruri de mâncare Domnului oştirilor, de poporul cel tare şi puternic, de poporul cel înfricoşat de la începutul lui, neam puternic, care zdrobeşte totul şi a cărui ţară este tăiată de râuri: vor fi aduse acolo unde locuieşte Numele Domnului oştirilor, pe Muntele Sionului.