Aceasta este ceea ce a văzut Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim:

Muntele Casei Domnului

„În zilele de pe urmă,
    muntele Casei Domnului
va fi aşezat drept cel mai înalt dintre munţi,
    va fi înălţat deasupra dealurilor
        şi toate neamurile vor curge spre el.
Multe popoare vor veni şi vor zice:
    «Să mergem şi să ne suim la muntele Domnului,
        la Casa Dumnezeului lui Iacov!
El să ne înveţe căile Sale,
    şi noi să umblăm pe cărările Sale!»
Căci din Sion va ieşi Legea,
    iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.
El va judeca între neamuri
    şi va hotărî pentru multe popoare.
Ele îşi vor făuri din săbii pluguri,
    şi din suliţe – cosoare.
Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam
    şi nu vor mai învăţa războiul.

Veniţi, voi cei din Casa lui Iacov,
    veniţi să umblăm în lumina Domnului!

Ziua Domnului

Ţi-ai părăsit poporul,
    pe cei din Casa lui Iacov!
Ei sunt plini de obiceiurile Răsăritului;
    ei practică divinaţia[a] ca filistenii
        şi dau mâna cu păgânii.
Ţara le este plină de argint şi aur,
    bogăţiile lor nu se mai termină.
Ţara le este plină de cai,
    şi carele lor sunt fără număr.
Ţara le este plină de idoli;
    ei se pleacă înaintea lucrului făcut de mâinile lor,
        înaintea a ceea ce a făcut degetele lor.
Omul va fi umilit,
    fiecare se va smeri –
        nu-i ierta![b]

10 Intră în stâncă
    şi ascunde-te în ţărână
de groaza Domnului
    şi din pricina strălucirii măreţiei Sale!
11 Ochiul celui arogant va fi smerit
    şi mândria oamenilor va fi răsturnată.
Doar Domnul va fi înălţat în ziua aceea!

12 Domnul Oştirilor are o zi
    pregătită împotriva a tot ce este mândru şi semeţ,
        împotriva a tot ce este înălţat – toţi aceştia vor fi umiliţi;
13 împotriva tuturor cedrilor Libanului, semeţi şi înălţaţi,
    şi împotriva tuturor stejarilor din Başan;
14 împotriva tuturor munţilor înalţi
    şi împotriva tuturor dealurilor semeţe;
15 împotriva oricărui turn înalt
    şi împotriva oricărui zid întărit;
16 împotriva tuturor corăbiilor de Tarşiş[c]
    şi împotriva tuturor corăbiilor încărcate cu lucruri[d] frumoase.
17 Aroganţa oamenilor va fi smerită
    şi mândria fiecăruia va fi răsturnată.
Doar Domnul va fi înălţat în ziua aceea;
18     idolii vor fi nimiciţi în întregime!

19 Oamenii vor intra în peşterile din stânci
    şi în gropile pământului
de groaza Domnului
    şi din pricina strălucirii măreţiei Sale,
        atunci când El Se va ridica să clatine pământul!
20 În ziua aceea oamenii îşi vor arunca,
    la cârtiţe şi la lilieci,
idolii de argint şi de aur,
    pe care şi-i făcuseră ca să li se închine,
21 şi vor intra în peşterile din stânci
    şi în crăpăturile piscurilor
de groaza Domnului
    şi din pricina strălucirii măreţiei Sale,
        atunci când El se va ridica să clatine pământul!

22 Nu vă mai încredeţi în om!
    El are doar suflare în nări.
        Căci de ce să fie luat el în seamă!?

Footnotes

  1. Isaia 2:6 Cercetarea, prin tot felul de semne, a lucrurilor ascunse şi a viitorului
  2. Isaia 2:9 Sau: nu-i ridica
  3. Isaia 2:16 Sau: corăbii de negoţ; Tarşiş era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o „corabie de Tarşiş“ putea fi una solidă, în stare să transporte marfă la distanţe mari
  4. Isaia 2:16 Sensul termenului ebraic este nesigur

Prorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului. Se(A) va întâmpla în(B) scurgerea vremurilor că(C) muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor şi(D) toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Popoarele se vor duce cu grămada la el şi vor zice: „Veniţi(E), să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui.” Căci(F) din Sion va ieşi Legea şi din Ierusalim, Cuvântul Domnului. El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotărî între un mare număr de popoare; aşa încât din săbiile lor îşi vor(G) făuri fiare de plug şi din suliţele lor, cosoare: niciun popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia şi nu(H) vor mai învăţa războiul. „Veniţi, casă a lui Iacov, să umblăm(I) în lumina Domnului!” Căci ai părăsit pe poporul Tău, pe casa lui Iacov, pentru că sunt plini de(J) idolii Răsăritului şi dedaţi(K) la vrăjitorie ca filistenii şi(L) se unesc cu fiii străinilor. Ţara lor este plină(M) de argint şi de aur şi comorile lor n-au sfârşit; ţara este plină de cai, şi carele lor sunt fără număr. Dar ţara lor este plină(N) şi de idoli, căci se închină înaintea lucrării mâinilor lor, înaintea lucrurilor făcute de degetele lor. De aceea cei mici vor fi coborâţi şi cei mari vor fi smeriţi: nu-i vei ierta. 10 „Intră(O) în stânci şi ascunde-te în ţărână de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui!” 11 Omul va trebui să-şi plece privirea(P) semeaţă şi îngâmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat(Q) în ziua aceea. 12 Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mândru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat: 13 împotriva tuturor cedrilor(R) înalţi şi falnici ai Libanului şi împotriva tuturor stejarilor Basanului; 14 împotriva(S) tuturor munţilor înalţi şi împotriva tuturor dealurilor falnice; 15 împotriva tuturor turnurilor înalte şi împotriva(T) tuturor zidurilor întărite; 16 împotriva tuturor corăbiilor din Tarsis şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere. 17 Mândria(U) omului va fi smerită şi trufia oamenilor va fi plecată; numai Domnul va fi înălţat în(V) ziua aceea. 18 Toţi idolii vor pieri. 19 Oamenii vor intra în peşterile(W) stâncilor şi în crăpăturile pământului, de(X) frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când Se va scula să(Y) îngrozească pământul. 20 În(Z) ziua aceea, oamenii îşi vor arunca idolii de argint şi idolii de aur pe care şi-i făcuseră ca să se închine la ei, îi vor arunca la şobolani şi la lilieci, 21 şi(AA) vor intra în găurile stâncilor şi în crăpăturile pietrelor de frica(AB) Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când Se va scula să îngrozească pământul. 22 Nu vă mai încredeţi(AC) dar în om, în(AD) ale cărui nări nu este decât suflare! Căci ce preţ are el?