Robul Domnului

42 Iată-L pe Robul Meu, pe Care Îl sprijin,
    Alesul Meu, în Care-Mi găsesc plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
    iar El va arăta neamurilor dreptatea.
Nu va striga, nu-Şi va ridica glasul
    şi nu-l va face să se audă pe drum.
Nu va rupe trestia zdrobită
    şi nu va stinge mucul care încă mai fumegă,
        ci cu credincioşie va aduce dreptatea.
El nu va slăbi, nici nu se va descuraja
    până nu va aşeza dreptatea pe pământ.
        Şi în Legea Lui vor nădăjdui ţinuturile de lângă mare!»

Aşa vorbeşte Dumnezeu, Domnul
    Care a creat cerurile şi le-a întins,
        Care a desfăşurat pământul împreună cu resursele lui,
Care dă suflare oamenilor de pe el
    şi suflet celor ce umblă pe el:
«Eu, Domnul, Te-am chemat prin dreptate.
    Te voi ţine bine de mână;
Te voi păzi şi Te voi face
    un legământ pentru popor
        şi o lumină pentru neamuri,
ca să deschizi ochii orbilor,
    să eliberezi pe prizonieri din captivitate
        şi din închisoare pe cei ce stau în întuneric.
Eu sunt Domnul; acesta este Numele Meu!
    Nu-Mi voi da slava altuia
        şi nici lauda cuvenită Mie, idolilor!
Iată! Cele dintâi lucruri s-au împlinit
    şi acum vestesc altele noi;
înainte să se împlinească
    vi le fac cunoscute.»

Un cântec de laudă Domnului

10 Cântaţi Domnului un cântec nou!
    Cântaţi-I laudele de la marginile pământului,
voi, care străbateţi marea, tot ceea ce este în ea,
    ţinuturile de lângă mare şi locuitorii lor!
11 Să-şi ridice glasul pustia şi cetăţile ei,
    aşezările locuite de Chedar!
Să strige de bucurie locuitorii din Sela,
    să strige de pe vârfurile munţilor!
12 Să-L slăvească pe Domnul
    şi să-L laude în ţinuturile de lângă mare!
13 Domnul mărşăluieşte ca un viteaz;
    asemenea unui războinic Îşi stârneşte râvna:
strigă, scoate un strigăt de luptă
    şi triumfă asupra duşmanilor săi.
14 «Am tăcut pentru multă vreme,
    am păstrat tăcerea şi am rămas retras,
dar acum, ca o femeie care naşte,
voi geme, voi gâfâi şi voi icni.
15 Voi pustii munţii şi dealurile,
    le voi usca toată verdeaţa!
Voi preface râurile în uscat
    şi voi seca iazurile!
16 Îi voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei,
    pe cărări neştiute de ei îi voi conduce!
Voi preface întunericul dinaintea lor în lumină,
    iar povârnişurile în teren neted!
Acestea sunt lucrurile pe care le voi face pentru ei;
    nu-i voi părăsi!
17 Dar cei ce se încred în idoli,
    cei ce zic chipurilor cioplite: ‘Voi sunteţi zeii noştri!’
        vor fi alungaţi, acoperiţi de ruşine.

Neascultarea lui Israel

18 Ascultaţi, surzilor!
    Priviţi, orbilor, şi vedeţi!
19 Cine este orb, dacă nu robul Meu
    şi surd ca mesagerul pe care l-am trimis?
Cine este orb ca cel dedicat Mie,
    orb ca robul Domnului?
20 Vezi multe lucruri, dar nu le iei în seamă;
    auzi bine, dar nu asculţi cu adevărat.»
21 Domnul a dorit, în numele dreptăţii Sale,
    să-Şi înalţe Legea şi s-o facă glorioasă.
22 Dar acest popor este prădat şi jefuit;
    prinşi în capcană în gropi sunt cu toţii
        şi ascunşi în temniţe;
au devenit o pradă pe care nu este nimeni s-o scape,
    ceva de jefuit despre care nimeni nu zice: «Dă-l înapoi!»

23 Cine dintre voi însă învaţă din lucrurile acestea?
    Sau cine ia seama la cele ce stau să se împlinească?
24 Cine l-a dat pe Iacov pradă tâlharilor
    şi pe Israel pe mâna jefuitorilor?
Oare nu Domnul,
    împotriva Căruia am păcătuit?
Ei n-au vrut să umble pe căile Lui,
    nici să se supună Legii Lui.
25 De aceea a turnat peste ei văpaia mâniei Lui
    şi ferocitatea războiului;
i-a înconjurat cu flăcări, dar tot n-au înţeles;
    i-a mistuit, dar tot n-au luat în seamă