Numeri 20

Nouă Traducere În Limba Română

Moartea lui Miriam. Apă din stâncă

20 Toată adunarea israeliţilor a ajuns în pustia Ţin în luna întâi. Poporul s-a stabilit în Kadeş. Acolo a murit şi a fost îngropată Miriam.

² Nu era apă pentru adunare, astfel că ei s-au adunat împotriva lui Moise şi împotriva lui Aaron. ³ Poporul s-a certat cu Moise şi a zis:

– Mai bine am fi murit când au murit fraţii noştri înaintea Domnului! ⁴ De ce aţi adus adunarea Domnului în pustia aceasta? Ca să murim aici şi noi şi vitele noastre? ⁵ De ce ne-aţi scos din Egipt să ne aduceţi în acest loc uscat? Nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viţă, nici rodie şi nu este nici apă de băut.

⁶ Moise şi Aaron au plecat din adunare la intrarea în Cortul Întâlnirii şi au căzut cu feţele la pământ. Atunci li s-a arătat slava Domnului. ⁷ Domnul i-a spus lui Moise: ⁸ „Ia toiagul şi convoacă adunarea, tu şi fratele tău Aaron. Vorbiţi stâncii dinaintea ochilor lor iar aceasta le va da apă din ea. Aşa să scoţi apă din stâncă pentru ei şi să dai adunării şi vitelor lor să bea.“

⁹ Moise a luat toiagul dinaintea Domnului aşa cum El îi poruncise. ¹⁰ Moise şi Aaron au convocat adunarea înaintea stâncii şi Moise le-a zis:

– Ascultaţi, răzvrătiţilor! Să scoatem apă din stânca aceasta pentru voi?

¹¹ Atunci Moise şi-a ridicat mâna şi a lovit stânca de două ori cu toiagul; a ieşit apă din belşug, astfel că au băut atât adunarea, cât şi vitele lor.

¹² Dar Domnul le-a spus lui Moise şi Aaron: „Pentru că nu v-aţi încrezut în Mine ca să arătaţi sfinţenia Mea înaintea ochilor israeliţilor, nu voi veţi duce această adunare în ţara pe care i-o dau.“

¹³ Acestea sunt apele de la Meriba^[a] unde israeliţii s-au certat cu Domnul şi prin care El Şi-a arătat sfinţenia.

Edom refuză tranzitarea teritoriului său de către israeliţi

¹⁴ După aceea, Moise a trimis nişte soli din Kadeş la regele Edomului:

¹⁸ Dar Edom i-a răspuns:

– Să nu treci pe la mine căci te voi întâmpina cu sabia.

¹⁹ Israeliţii i-au zis:

– Vom merge pe Drumul cel Mare, iar dacă vom bea apa ta, noi şi vitele noastre, îţi vom plăti. Lasă-ne doar să trecem mergând pe jos^[c], nimic mai mult.

²⁰ Dar el le-a zis:

– Să nu treceţi!

Şi Edom a ieşit înaintea lor cu mulţi oameni şi cu mână puternică. ²¹ Astfel Edom nu l-a lăsat pe Israel să treacă prin ţinutul lui; şi Israel s-a întors de la el.

Moartea lui Aaron şi învestirea în slujire a lui Elazar

²² Toată adunarea israeliţilor a pornit din Kadeş şi au ajuns la muntele Hor.

²³ Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron la muntele Hor, la marginea ţării Edom: ²⁴ „Aaron va fi adăugat la poporul său; el nu va intra în ţara pe care o dau israeliţilor, pentru că v-aţi răzvrătit împotriva Cuvântului Meu la apele de la Meriba. ²⁵ Ia-l pe Aaron şi pe fiul său Elazar, şi du-i pe muntele Hor. ²⁶ Dezbracă-l pe Aaron de veşmintele lui şi pune-le pe fiul său Elazar, iar Aaron va muri acolo.“

²⁷ Moise a făcut aşa cum i-a poruncit Domnul. Au urcat pe muntele Hor în prezenţa întregii adunări. ²⁸ Moise l-a dezbrăcat pe Aaron de veşmintele lui şi le-a pus pe fiul său Elazar; Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui. ²⁹ Când adunarea a văzut că Aaron a murit, toată casa lui Israel l-a jelit pe Aaron treizeci de zile.