Până şi şacalii îşi scot sânul
    ca să-şi alăpteze puii!
Fiica poporului meu a ajuns însă nemiloasă
    ca struţii pustiei[a].

Limba celui alăptat se lipeşte de cerul gurii,
    fiind uscată de sete.
Copiii cer pâine,
    însă nimeni nu le-o dă.

Cei ce se hrăneau cu delicatese
    zac acum părăsiţi pe străzi.
Cei crescuţi în purpură
    se lipesc acum de un morman de cenuşă.

Read full chapter

Footnotes

  1. Plângeri 4:3 Vezi Iov 39:14-17