24 Nu invidia pe oamenii răi
    şi nu dori să fii cu ei,
căci inima lor plăsmuieşte violenţă,
    iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

Prin înţelepciune este construită o casă
    şi prin pricepere este consolidată;
prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei
    cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

Un om înţelept este puternic
    şi cel priceput îşi măreşte puterea,
căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire
    şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost;
    la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

Cine unelteşte să facă rău
    va fi numit intrigant.
Planul prostiei este păcat
    şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 Dacă te clatini în ziua necazului,
    mică îţi este puterea.

11 Salvează-i pe cei duşi la moarte
    şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!
12 Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“
    crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile?
Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale
    şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 Fiul meu, mănâncă miere căci este bună
    şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!
14 Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău;
    dacă o găseşti, ai un viitor,
        iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 Răule, nu pândi locuinţa celui drept
    şi nu plănui distrugerea sălaşului său,
16 căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi,
    dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 Nu te bucura când cade duşmanul tău
    şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,
18 ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă
    şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 Nu te tulbura din cauza oamenilor răi
    şi nu fi invidios pe cei răi,
20 căci cel rău nu are nici un viitor,
    iar candela celor răi se va stinge!

21 Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege
    şi nu te însoţi cu rebelii,
22 căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate
    şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi?

Alte proverbe ale înţelepţilor

23 Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor.

Nu este bine să fii părtinitor la judecată.
24     Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“,
        va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.
25 Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine
    şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 Un răspuns sincer
    este ca un sărut pe buze.

27 Termină-ţi munca de afară,
    pregăteşte-ţi terenul,
        şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău
    şi nu înşela cu buzele tale.
29 Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie,
    îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneş
    şi pe lângă via unui om nechibzuit:
31 era plină de spini,
    pământul era acoperit cu buruieni,
        iar zidul de piatră era prăbuşit.
32 Am luat aminte la ce am observat
    şi am tras învăţătură din ce am văzut:
33 să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin,
    să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,
34 şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ,
    iar lipsa – ca un om înarmat.[a]

Footnotes

  1. Proverbe 24:34 Vezi nota de la 6:11

24 Nu pizmui(A) pe oamenii cei răi
şi nu(B) dori să fii cu ei;
căci(C) inima lor se gândeşte la prăpăd
şi buzele lor vorbesc nelegiuiri.
Prin înţelepciune se înalţă o casă
şi prin pricepere se întăreşte;
prin ştiinţă se umplu cămările ei
de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
Un om(D) înţelept este plin de putere
şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
Căci(E) prin măsuri chibzuite câştigi bătălia,
şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.
Înţelepciunea este prea(F) înaltă pentru cel nebun:
el nu va deschide gura la judecată.
Cine se(G) gândeşte să facă rău
se cheamă un om plin de răutate.
Gândul celui nebun nu este decât păcat
şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.
10 Dacă slăbeşti în ziua necazului,
mică îţi este puterea.
11 Izbăveşte(H) pe cei târâţi la moarte
şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi.
12 Dacă zici: „Ah! n-am ştiut!”…
Crezi că nu vede Cel ce(I) cântăreşte inimile
şi Cel ce veghează asupra sufletului tău?
Şi nu va răsplăti El fiecăruia după(J) faptele lui?
13 Fiule, mănâncă(K) miere, căci este bună
şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14 Tot(L) aşa şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău:
dacă o vei găsi, ai un viitor(M)
şi nu ţi se va tăia nădejdea.
15 Nu(N) întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit
şi nu-i tulbura odihna.
16 Căci(O) cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică,
dar(P) cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17 Nu(Q) te bucura de căderea vrăjmaşului tău
şi să nu ţi se veselească inima când se poticneşte el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă
şi să-Şi întoarcă mânia de la el.
19 Nu(R) te mânia din pricina celor ce fac rău
şi nu pizmui pe cei răi!
20 Căci(S) cel ce face răul n-are niciun viitor
şi lumina(T) celor răi se stinge.
21 Fiule, teme-te(U) de Domnul şi de împăratul
şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!
22 Căci deodată le va veni pieirea.
Şi cine poate şti sfârşitul amândurora?
23 Iată ce mai spun înţelepţii:
„Nu(V) este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.”
24 Pe cine(W) zice celui rău: „Tu eşti bun!”
îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine
şi o mare binecuvântare vine peste ei.
26 Un răspuns bun este
ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ţi(X) întâi de treburi afară,
îngrijeşte de lucrul câmpului,
şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa!
28 Nu(Y) vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău;
ori ai vrea să înşeli cu buzele tale?
29 Nu(Z) zice: „Cum mi-a făcut el, aşa am să-i fac şi eu;
îi vor răsplăti după faptele lui!”
30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneş
şi pe lângă via unui om fără minte.
31 Şi era(AA) numai spini, acoperit de mărăcini,
şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M-am uitat bine şi cu luare-aminte,
şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 „Să mai dorm puţin(AB), să mai aţipesc puţin,
să mai încrucişez mâinile puţin, ca să mă odihnesc!”
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate,
ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.