Avertisment împotriva femeii adultere

Fiul meu, păstrează cuvintele mele
    şi strânge la tine îndrumările mele!
Păstrează îndrumările mele şi vei trăi;
    păzeşte învăţătura mea ca pe lumina ochilor!
Leagă-le la degete,
    scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!“
    şi numeşte priceperea rudenia ta,
ca să te protejeze de femeia adulteră[a],
    de cuvintele ademenitoare ale unei străine.

De la fereastra casei mele
    priveam printre zăbrele.
Am văzut printre cei neîncercaţi,
    am remarcat printre tineri un băiat fără minte:
trecea pe strada din apropierea colţului ei
    şi a păşit pe calea spre locuinţa ei.
Se întunecase
    şi se lăsase negura nopţii.

10 Atunci l-a întâlnit o femeie
    îmbrăcată ca o prostituată şi cu inima şireată.
11 Era gălăgioasă şi răzvrătită;
    picioarele nu-i stăteau acasă:
12 când pe străzi, când în pieţe,
    stând la pândă la orice colţ.
13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat
    şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14 „Am acasă jertfe de pace[b];
    astăzi mi-am împlinit jurămintele.
15 De aceea am ieşit să te întâlnesc,
    să te caut cu ardoare; şi te-am găsit!
16 Mi-am împodobit patul
    cu pânzeturi colorate din Egipt;
17 mi-am înmiresmat patul
    cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18 Vino să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă,
    să ne desfătăm în dragoste!
19 Căci bărbatul nu este în casa lui,
    a plecat într-o călătorie lungă.
20 A luat cu el punga cu argint
    şi nu va veni la casa lui până la lună nouă.“

21 Ea l-a convins prin cuvinte stăruitoare
    şi l-a sedus cu buzele ei linguşitoare.
22 Deodată, el a urmat-o,
    ca un bou care este dus la înjunghiere,
ca un cerb[c] care aleargă spre laţ[d]
23 până când săgeata îi va străpunge ficatul,
    ca o pasăre ce se repede în capcană
fără să ştie că o va costa viaţa.

24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă
    şi fiţi atenţi la ce vă spun!
25 Fiule, nu-ţi lăsa inima să se abată spre calea ei
    şi nu rătăci pe cărările ei,
26 căci mulţi sunt cei înjunghiaţi pe care ea i-a făcut să cadă,
    şi numeroşi sunt toţi cei ucişi de ea.
27 Casa ei este pe calea spre Locuinţa Morţilor,
    coborând spre odăile morţii.

Footnotes

  1. Proverbe 7:5 Lit.: femeia străină
  2. Proverbe 7:14 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri
  3. Proverbe 7:22 LXX, Siriacă; TM: prost
  4. Proverbe 7:22 Sensul ebraic al acestui vers este nesigur

Ispita preacurviei şi urmările ei

Fiule, păstrează cuvintele mele şi ţine(A) la tine sfaturile mele.
Ţine(B) sfaturile mele, şi vei trăi;
păzeşte învăţăturile(C) mele ca lumina ochilor.
Leagă-le(D) la degete,
scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
Zii înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!”
Şi numeşte priceperea prietena ta,
ca(E) să te ferească de nevasta altuia,
de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.
Stăteam la fereastra casei mele
şi mă uitam prin zăbrele.
Am zărit printre cei neîncercaţi,
am văzut printre tineri
pe un băiat fără minte(F).
Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine,
şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.
Era în(G) amurg, seara,
în noaptea neagră şi întunecoasă.
10 Şi iată că i-a alergat înainte o femeie
îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.
11 Era bună(H) de gură şi fără astâmpăr;
picioarele(I) nu-i puteau sta acasă:
12 când în uliţă, când în pieţe,
pe la toate colţurile stătea la pândă.
13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat,
şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14 „Eram datoare cu o jertfă de mulţumire,
azi mi-am împlinit juruinţele.
15 De aceea ţi-am ieşit înainte,
să te caut, şi te-am şi găsit.
16 Mi-am împodobit patul cu învelitori,
cu aşternut de pânzeturi(J) din Egipt;
17 mi-am stropit aşternutul
cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă,
să ne desfătăm cu dezmierdări!
19 Căci bărbatul meu nu este acasă,
a plecat într-o călătorie lungă,
20 a luat cu el sacul cu bani
şi nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”
21 Tot vorbindu-i(K), ea l-a ademenit
şi l-a atras cu(L) buzele ei ademenitoare.
22 Deodată, a început să meargă după ea,
ca boul care se duce la măcelărie,
ca un cerb care aleargă spre cursă,
23 ca pasărea(M) care dă buzna în laţ,
fără să ştie că o va costa viaţa,
până ce săgeata îi străpunge ficatul.
24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă
şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
25 Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei,
nu te rătăci pe cărările ei.
26 Căci ea a făcut să cadă multe jertfe
şi(N) mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea.
27 Casa(O) ei este drumul spre Locuinţa morţilor,
drumul care pogoară spre locaşurile morţii.