Proverbe 8
Nouă Traducere În Limba Română
Chemarea Înţelepciunii
8 Nu strigă înţelepciunea?
Nu-şi înalţă priceperea glasul?
2 Ea se opreşte pe înălţimi,
de-a lungul străzilor, la răspântii,
3 lângă porţile care duc spre intrarea cetăţii,
la uşi, şi strigă cu voce tare:
4 „Oamenilor, către voi strig
şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!
5 O, nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa;
proştilor, înţelegeţi priceperea!
6 Ascultaţi, căci am să vă spun lucruri mari!
Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!
7 Căci gura mea rosteşte adevărul,
iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.
8 Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
nu este nimic necinstit sau sucit în ele.
9 Toate sunt clare pentru cel priceput
şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.
10 Primiţi îndrumarea mea în loc de argint
şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,
11 căci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele
şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.
12 Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa;
eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.
13 Frica de Domnul te face să urăşti răul.
Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa,
calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.
14 Al meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare;
a mea este priceperea, a mea este puterea.
15 Prin mine domnesc împăraţii
şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.
16 Prin mine guvernează prinţii
şi toţi nobilii care conduc pământul[a].
17 Eu iubesc pe cei ce mă iubesc,
şi cei ce mă caută mă vor găsi.
18 Eu aduc bogăţie şi onoare,
belşug şi bunăstare.
19 Rodul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat;
profitul meu întrece argintul ales.
20 Eu merg pe calea dreptăţii,
pe mijlocul cărărilor justiţiei,
21 ca să le dau o moştenire celor ce mă iubesc
şi să le umplu vistieriile.
22 Domnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile[b] Lui,[c]
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23 Eu am fost desemnată din veşnicie,
de la început, înainte de a fi pământul.
24 Eu am fost născută când nu erau oceanele,
când nu erau izvoare încărcate cu apă.
25 Înainte de aşezarea munţilor,
înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,
26 când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.
27 Când a întocmit El cerurile, eu eram acolo;
când a trasat orizontul pe faţa adâncului,
28 când a pironit norii sus
şi a întărit izvoarele adâncului,
29 când a dat mării porunca Lui,
ca apele să nu treacă peste hotărârea[d] Sa,
când a trasat temeliile pământului,
30 eu eram meşterul de lângă El
şi zi de zi aveam parte de desfătări,
jucând neîncetat în prezenţa Lui,
31 jucând pe întinderea pământului Lui
şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.
32 Acum deci, fiilor, ascultaţi-mă!
Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!
33 Ascultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi;
n-o ignoraţi!
34 Binecuvântat este omul care mă ascultă,
care veghează zilnic la porţile mele,
aşteptând la pragul uşii mele.
35 Fiindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa
şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.
36 Dar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur;
toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“
Footnotes
- Proverbe 8:16 Multe mss TM, LXX; cele mai multe mss TM: şi nobilii – toţi cei ce conduc cu dreptate
- Proverbe 8:22 Un idiom ebraic cu referire la lucrările lui Dumnezeu
- Proverbe 8:22 Sau: Domnul mă avea la începutul căii Lui
- Proverbe 8:29 Lit: gura
Proverbele 8
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Strigarea înţelepciunii
8 Nu strigă înţelepciunea(A)
şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
2 Ea se aşază sus pe înălţimi,
afară pe drum, la răspântii,
3 şi strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii,
la intrarea porţilor:
4 „Oamenilor, către voi strig
şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
5 Învăţaţi-vă minte, proştilor,
şi înţelepţiţi-vă, nebunilor!
6 Ascultaţi, căci am lucruri(B) mari de spus
şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
7 Căci gura mea vesteşte adevărul
şi buzele mele urăsc minciuna!
8 Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele.
9 Toate sunt lămurite pentru cel priceput
şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa.
10 Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul
şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump.
11 Căci(C) înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele
şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
12 Eu, înţelepciunea, am ca locuinţă mintea
şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
13 Frica(D) de Domnul este urârea răului;
trufia şi mândria(E), purtarea rea
şi gura(F) mincinoasă – iată ce urăsc eu.
14 De la mine vin sfatul şi izbânda,
eu sunt priceperea, a mea(G) este puterea.
15 Prin(H) mine împărăţesc împăraţii
şi dau voievozii porunci drepte.
16 Prin mine cârmuiesc dregătorii
şi mai-marii, toţi judecătorii pământului.
17 Eu(I) iubesc pe cei ce mă iubesc,
şi cei(J) ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.
18 Cu mine sunt bogăţia(K) şi slava,
avuţiile trainice şi dreptatea.
19 Rodul(L) meu este mai bun decât aurul cel mai curat
şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
20 Eu umblu pe calea nevinovăţiei,
pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
21 ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc
şi să le umplu vistieriile.
Obârşia înţelepciunii
22 Domnul(M) m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui,
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23 Eu am fost aşezată din(N) veşnicie, înainte de orice început,
înainte de a fi pământul.
24 Am fost născută când încă nu erau adâncuri,
nici izvoare încărcate cu ape;
25 am fost născută înainte(O) de întărirea munţilor,
înainte de a fi dealurile,
26 când nu era încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
27 Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă;
când a tras o zare pe faţa adâncului,
28 când a pironit norii sus
şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
29 când(P) a pus un hotar mării,
ca apele să nu treacă peste porunca Lui,
când a pus temeliile pământului,
30 eu eram(Q) meşterul Lui, la lucru lângă El,
şi în toate zilele eram desfătarea(R) Lui,
jucând neîncetat înaintea Lui,
31 jucând pe rotocolul pământului Său
şi găsindu-mi plăcerea(S) în fiii oamenilor.
32 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă,
căci ferice(T) de cei ce păzesc căile mele!
33 Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi,
şi nu lepădaţi sfatul meu!
34 Ferice(U) de omul care m-ascultă,
care veghează zilnic la porţile mele
şi păzeşte pragul uşii mele!
35 Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa
şi capătă bunăvoinţa(V) Domnului.
36 Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă(W) sufletul său;
toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea.”
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
