Psalmi 74

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

¹ Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi^(A) pentru totdeauna?
Pentru ce Te mânii^(B) pe turma^(C) păşunii Tale?
² Adu-Ţi aminte de poporul Tău
pe^(D) care l-ai câştigat odinioară,
pe care l-ai răscumpărat ca seminţie^(E) a moştenirii Tale!
Adu-Ţi aminte de Muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;
³ îndreaptă-Ţi paşii spre aceste locuri pustiite fără curmare!
Vrăjmaşul a pustiit totul în Locaşul Tău cel sfânt.
⁴ Potrivnicii Tăi au mugit^(F) în mijlocul Templului Tău;
şi-au pus^(G) semnele lor drept semne.
⁵ Parcă erau nişte oameni care ridică
toporul într-o pădure deasă:
⁶ în curând, au sfărâmat toate podoabele^(H) săpate,
cu lovituri de securi şi ciocane.
⁷ Au pus foc^(I) Sfântului Tău Locaş;
au dărâmat şi au pângărit^(J) locuinţa Numelui Tău.
⁸ Ei ziceau^(K) în inima lor:
„Să-i prăpădim pe toţi!”
Au ars toate locurile sfinte din ţară.
⁹ Semnele noastre nu le mai vedem;
nu^(L) mai este niciun proroc
şi nu mai este nimeni printre noi care să ştie până când…
¹⁰ Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul
şi va nesocoti vrăjmaşul fără curmare Numele Tău?
¹¹ Pentru ce^(M) Îţi tragi înapoi mâna şi dreapta Ta?
Scoate-o din sân şi nimiceşte-i!
¹² Totuşi Dumnezeu^(N) este Împăratul meu, care din vremuri străvechi
dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.
¹³ Tu ai despărţit^(O) marea cu puterea Ta,
ai sfărâmat^(P) capetele balaurilor din ape;
¹⁴ ai zdrobit capul leviatanului^[a],
l-ai dat să-l^(Q) mănânce fiarele^(R) din pustie.
¹⁵ Ai făcut să ţâşnească^(S) izvoare în pârâuri,
ai uscat^(T) râuri care nu seacă.
¹⁶ A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea;
Tu^(U) ai aşezat lumina şi soarele.
¹⁷ Tu ai statornicit^(V) toate hotarele pământului,
Tu ai rânduit vara^(W) şi iarna.
¹⁸ Adu-Ţi^(X) aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte
şi un^(Y) popor nechibzuit huleşte Numele Tău!
¹⁹ Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei^(Z) Tale
şi nu uita^(AA) pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!
²⁰ Ai^(AB) în vedere legământul!
Căci locurile dosnice din ţară sunt pline de bârloage de tâlhari.
²¹ Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat,
ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!
²² Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina!
Adu-Ţi^(AC) aminte de ocările pe care Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
²³ Nu uita strigătele potrivnicilor Tăi,
zarva care creşte necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!